Este foarte important sa ai la indemana verdeturi si daca nu trebuie sa te duci pana la magazin, cu atat mai mult in mijlocul iernii, este un motiv in plus sa ai plante aromatice la ghiveci. Cu plantele aromatice la ghiveci rezolvi doua lucruri deodata: nu numai ca ai in bucatarie oricand doresti verdeturile preferate, dar sunt si elemente de decor absolut deosebite, inveselind si incantand ochiul prin prezenta lor.
Si un pont: pe timpul verii tantarii vor renunta sa va viziteze daca pastrati in casa un fir de busuioc.
Patrunjel
Patrunjelul (Petroselinum crispum) este o planta erbacee legumicola, cu tulpina inalta, cultivata pentru radacina pivotanta, alba si pentru frunzele ei aromate, intrebuintate in alimentatie si in medicina populara. Poarta si denumirile de gagaut, patlagele (pl.), patrunjica sau petersil. E bogat in calciu (e bun pentru oase, dinti si unghii), iod (regleaza functionarea glandei tiroide), vitamina C (previne infectiile), fier si proteine, iar frunzele lui pot fi netede sau crete. Sunt multe tratamente care au la baza patrunjelul si trateaza indigestia, obezitatea, viemii intestinali, durerile menstruale, retentia de apa in organism, balonarile sau durerile stomacale. Pana si respiratia dupa o masa copioasa poate fi repede inprospatata cu putin patrunjel.
La ce il folosim: Frunzele, tulpina, dar si radacina patrunjelului pot fi incluse in mancaruri (pilaf, ostropel, saramura), in ciorbe sau in supe ori in salate, daca sunt taiate foarte marunt. Este, de asemenea, extrem de util pentru garnituri sau decor. Patrunjelul se foloseste in bucatarie, pentru decorarea platourilor sau chiar in cosmetica datorita bogatului continut de vitamine si minerale.
Sfaturi culinare: Pentru a-i intensifica aroma e bine sa-l asociem cu putin leustean. In plus, acesta nu trebuie pus in mancaruri in timpul fierberii, ci adaugat inainte de servire sau dupa ce se inchide focul. Din rozmarin se face chiar si vin.
Rozmarin
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este o planta lemnoasa, perena, apartinand familiei mentei, Lamiaceae, cu frunze totdeauna verzi, in forma de ace si cu flori albastre, albe sau rosii, intrebuintat in medicina si in industria parfumurilor. Este originar din regiunile Mediteraneene si din Uruguay. Are proprietatea de a revitaliza activitatea tuturor organelor si de a da un plus de energie corpului, datorita uleiurilor volatile pe care le contine.
La ce il folosim: Rozmarinul se foloseste foarte des pentru preparatele mediteraneene (se poate pune proaspat in salate sau poate fi introdus in sticla de ulei, pentru a-i da savoare), dar se pune si la cartofii prajiti, la friptura de porc sau la ostropelul de pui. In Grecia se prepara si vin de rozmarin, care are proprietati afrodiziace si energizante.
Sfaturi culinare: Poate fi cules pe tot parcursul anului, asa ca vei profita din plin de aroma lui. Spre deosebire de marar, patrunjel sau leustean, rozmarinul poate fi pus la fiert inca de la inceput, pentru ca nu-si va pierde parfumul.
Cimbru
Cimbrul (Satureja hortensis) este o planta scunda, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri in inaltime. Cimbrul prefera verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supravietuieste la temperaturi scazute. Cimbrul se aseamana intrucatva la infatisare cu rozmarinul. Uscat, macinat sau verde, cimbrul este folosit ca remediu natural pentru bronsita, astm, infectii respiratorii recidivante, infectii renale si urinare, paraziti intestinali si circulatie periferica deficitara.
La ce il folosim: Francezii au chiar o zicala si spun ca "daca ai indoieli asupra condimentului potrivit poti oricand sa adaugi cimbru si nu vei gresi". Mireasma lui si gustul usor piperat dau savoare verzei murate, sarmalelor, diverselor sortimente de pizza, sosurilor, fripturilor sau ciorbelor.
Sfaturi culinare: Pentru a pastra mai mult timp aroma cimbrului, tine-l intr-un loc racoros si macina-l doar atunci cand ai nevoie. Ca majoritatea condimentelor, cimbrul poate fi pastrat cel mult un an. Dupa aceasta perioada, planta isi pierde aroma.
Marar
Mararul (Anethum graveolens) este o planta anuala, cu viata scurta, nativa sud-vestului si centrului Asiei. Mararul contine ulei volatil (ajuta digestia, reduce balonarea si retentia de apa) si estrogen (incetineste procesul de imbatranire si regleaza menstruatia).
La ce il folosim: In Europa, este folosit indeosebi la conservarea muraturilor sau alaturi de legume, peste si oteturi aromatice cu ierburi. In Europa nordica, mararul este folosit, mai ales, ca element de decor pentru salate si legume (cartofi fierti). In tarile scandinave, mararul este condiment national. Preparatele din peste si scoici sunt aromate cu marar sau sunt servite cu sosuri preparate din marar. In Germania, supele de peste si tocanele sunt aromatizate cu marar. Daca e fraged (cum e cel la legatura), se folosesc la mancaruri sau la ciorbe atat frunzele, cat si tulpina, taiate marunt. Da gust bun tocanitelor (de cartofi, de ciuperci), chiftelelor, cremelor de branza, sosurilor sau fripturii.
Sfaturi culinare: Florile mararului dau o aroma speciala otetului pentru salate, muraturilor sau pestelui. Mai mult, cu semintele zdrobite ale plantei putem condimenta diferite sosuri. La mancaruri e bine sa fie puse doar frunzele, daca mararul este inflorit.
Leustean
Leusteanul (Levisticum officinale) este o planta perena comestibila, folosita ca si condiment in supe si in alte feluri de mancare. Planta poate creste pana la inaltimi de 2 metri si are flori galbene. Este o planta mediteraneana, descoperita si folosita pentru prima data ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Este foarte aromat, destul de asemanator cu telina. Leusteanul trateaza problemele aparatului respirator, aparatului urinar, sistemului endocrin, aparatului digestiv si pe cele imunitare.
La ce il folosim: Cand este prescris ca tratament naturist, leusteanul se consuma sub forma de suc, de infuzie sau macerat in vin. Aroma este socotita foarte potrivita pentru prepararea muraturilor, a oteturilor aromate, a supelor, mancarurilor de cartofi si sosurilor de rosii. Se spune ca gustul lui poate inlocui sarea si se pune foarte frecvent la ciorbe si borsuri, dar se poate adauga si la mancarurile de cartofi.
Sfaturi culinare: Mancarurile cu leustean sunt mai savuroase daca aceasta iarba aromatica, tocata marunt, se pune in preparatele respective dupa ce vasul a fost luat de pe foc. Gustul sau "se asorteaza" foarte bine cu carnea de vita, cu fasolea uscata si cu sosurile pentru friptura.
Busuioc
Busuiocul (Ocimum basilicum) este o planta din genul Ocimum, familia Lamiaceae. Este o planta ierboasa originara din Asia tropicala. Sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, acid folic, vitamina K, vitamina B6, calciu, fier, magneziu, fosfor si zinc, busuiocul este un adevarat remediu in tulburarile gastro- intestinale, stimuland digestia. De asemenea, aceasta planta miraculoasa are efect antiseptic intestinal si diuretic. In inflamatiile cailor respiratorii planta este utilizata ca antiseptic respirator, antispastic, antitusiv.
La ce il folosim: Busuiocul este planta preferata a bucatariei italiene si se combina bine cu legumele proaspete - rosii, vinete, dovlecei. Se poate folosi si la prepararea sosului verde, care este foarte gustos cu paste fainoase si cu fasole verde.
Sfaturi culinare: Tinut in pungi de plastic, poate fi pastrat proaspat fie in frigider, pentru o perioada scurta, fie in congelator, pentru mai mult timp, dupa ce in prealabil a fost oparit putin. Tarhonul da gust preparatelor din peste.
Tarhon
Tarhonul (Artemisia dracunculus L.) este o planta perena din familia Asteraceae. Are tulpina dreapta si ramificata, cu flori alburii, cu frunze lanceolate aromate intrebuintate drept condiment. Aceasta planta aromatica e bogata in minerale, in celuloza si in ulei eteric. Ceaiul din tulpini si frunze de tarhon se foloseste in tratarea bolilor de rinichi, a problemelor gastrice, a reumatismului sau a afectiunilor hepatice. Mai mult, cateva frunze proaspete mestecate dimineata, pe stomacul gol, iti protejeaza dintii si iti intaresc gingiile.
La ce il folosim: Datorita parfumului sau este foarte util la prepararea muraturilor si a conservelor de iarna, dar merge bine si alaturi de mesele de carne, de peste, supe, ciorbe si tocanite si poate fi folosit cu succes la prepararea sosurilor si mancaruri marinate.
Sfaturi culinare: Tarhonul frantuzesc este cel mai aromat, asa ca trebuie pus cu masura in mancaruri. Preparatele din peste e bine sa fie condimentate cu tarhon congelat, insa la ciorbe, musaca ori salate nu exista restrictii.
Mai multe informatii: www.libertatea.ro, www.coolinaria.ro, ro.wikipedia.org
Am citit informatiile de pe pagina dvs. si sunt cel putin cateva lucruri inexacte despre unele plante aromate. In primul rand fotografia de la cimbru este una de cimbrisor si in nici un caz cimbrul nu creste doar pana la 20-30 cm. Noi cultivam un soi de cimbru care are peste 60 cm.
Este adevarat ca mai este un soi de cimbru, asa zis cimbru "batut" care creste pana la marimea respective si care se gaseste la piata la precupete.
In viitorul apropiat o sa publicam pe site-ul nostru http://www.milleniumrom.ro informatii despre particularitatile fiecarui tip de planta aromata cultivata de noi si detalii despre modul de intretinere al plantelor la ghiveci
O zi buna
Si foile de dafin?
Mai multe informatii pe http://www.laurier-des-freres.com (site-ul este in franceza si in curand in engleza).
In ceea ce priveste mesajul de mai sus:
Cimbru de munte(lat. Satureja hortensis, fr.sarriette annuelle)
Cimbrisor de camp(lat. Thymus vulgaris, fr.thym)
Intre cele doua este nu numai o diferenta vizuala dar si gustativa.
Merci si o zi buna
In ultima vreme a aparut pe piata noastra un tip de tarhon asazis "mediteranean", cu un gust "superb",... de iarba !
Eu insumi am cumparat din magazinele de profil seminte de tarhon de la cel putin 3-4 firme, toate cu acest Fake Tarhon ! In primavara asta am incercat a patra firma cu acelasi,... "produs" fara gust.
Anul trecut chiar am sunat la o astfel de firma si nu vreti sa stiti ce era la gura mea, i-am amenintat ca o sa-i dau pe mana protectiei consumatorilor.
Acum vreo luna aud ca se gaseste tarhon la ghivece la magazinul OBI. Sun, intreb si a doua zi eram la acel magazin. Acolo, asa cum banuiam,... aceeasi "marfa" ! Il chem pe seful de la raionul de plante si imi explica ca stie de problema, dar plantele asa dupa cum era scris pe o chestie de acolo, sunt plante mediteraneene. Il intreb nedumerit de ce ar vrea cineva sa puna in mancare o planta "aromatica",... fara nici un gust? Pentru ca acel tarhon avea gustul superb,...de iarba ! Doar asa,... de decor ? Si atunci de ce se mai numeste tarhonul planta aromatica ? Tipul mi-a dat dreptate, mi-a spus ca asa-i tarhonul asta mediteranean, nu-i ca ala pe care-l stiam eu de copil .
Dupa ce au "inventat" acele flori minunate fara miros, acum horticultorii astia au inventat si plantele aromatice fara gust ? Halal sa ne fie !
Dati-mi un sfat, ce am putea face impotriva acestor magari, care (pentru unul care nu stie) nu fac decat sa formeze o impresie gresita a celor ce au luat leapsa ! Personal eu n-am gasit nici o firma care sa vanda seminte de tarhon adevarate, din cele 4 firme testate. Cum putem opri aceasta invazie ?
O singura data acum 2 ani am cumparat din Carrefour un ghivecel cu tarhon adevarat . De atunci,... pauza !
#Georgelis, sunt doua tipuri de tarhon,tarhonul rusesc si cel frantuzesc.Cel rusesc se inmulteste numai prin seminte si plantutele sunt fara gust exact ca in descrierea ta si tarhonul frantuzesc(adevarat) care are gustul acela puternic si aromat si care se inmulteste numai prin cale vegatativa adica prin despartirea butasilor:) Sper ca ti-am fost de ajutor.